Politica & Societate

24 de organizații civice și 3 partide politice anunță lansarea împreună a unei initiative cetățenești de reformă a legislației electorale

Link Posted on Updated on

Capture

24 de organizații civice și 3 partide politice anunță lansarea împreună a unei initiative cetățenești de reformă a legislației electorale.

Proiectul urmează să fie depus mâine, 27 iunie, la Consiliul Legislativ, urmând ca în aproximativ 1 lună să debuteze strângerea de semnături.

24 de ONG-uri sau mișcări civice și 3 partide politice s-au unit pentru a schimba legile electorale. Inițiativa cetățenească ”Lege privind modificarea unor acte normative în materie electorală” va ajunge la votul Parlamentului după ce în următoarele 6 luni va fi semnată de cel puțin 100.000 de cetățeni dintr-un sfert din județele țării. Prezentarea proiectului de lege a fost făcută azi, 26 iunie, într-o conferință de presă la care au participat reprezentanții tuturor organizațiilor semnatare și a celor care susțin inițiativa.
Proiectul urmează să fie depus mâine, 27 iunie, la Consiliul Legislativ, urmând ca în aproximativ 1 lună să debuteze strângerea de semnături.

Principalele obiective ale inițiativei cetățenești  sunt:

  • Încurajarea cetățenilor să se implice în administrația publică prin scăderea numărului de semnături pentru a candida și prin eliminarea pragului de 5% la alegerile locale;
  • Asigurarea unei reprezentativități adecvate: reintroducerea votului în două tururi la alegerea primarului;
    Democratizarea vieții din partide: introducerea listelor deschise, care să înlăture monopolul președintelui de filială asupra stabilirii listelor de candidați;
  • Creșterea reprezentării în Parlament a românilor din Diaspora: numărul parlamentarilor aleși în Diaspora se dublează;
  • Atragerea unui număr cât mai mare de participanți la vot: românii care locuiesc în Diaspora, dar au domiciliul în România, vor putea vota la secții de vot din străinătate, influențând rezultatul din județul în care au domiciliul în țară;
  • Evitarea fraudelor: anumite proceduri reglementate anterior prin acte administrative (filmarea numărării voturilor, monitorizarea în timp real a exprimării voturilor în diferite secții) sunt ridicate la nivel de lege, pentru a evita posibilitatea modificării lor de către viitoare guvernări prin Hotărâri de Guvern;

Modificările propuse, în detaliu:

1. Numărul de semnături necesare pentru înscrierea în alegeri.
– Regula generală este că vor fi necesare 0,1% din numărul de voturi valabil exprimate pentru funcția respectivă la alegerile precedente;
– Pentru alegerile locale (primari, consilieri), numărul minim de semnături necesare într-o circumscripție este de 20, iar numărul maxim este de 500;
– Pentru alegerile parlamentare, numărul maxim de semnături necesare într-o circumscripție este de 500.

2. Pragul electoral pentru alegerile locale este eliminat pragul electoral
– pentru alegerile locale (consilieri locali și județeni), pragul electoral de 5% este înlocuit cu un coeficient local calculat prin împărțirea numărului total de voturi valabil exprimate la numărul de mandate puse în joc;
– pentru alegerile parlamentare și pentru PE, pragul electoral rămâne neschimbat.
 Se revine la două tururi pentru alegerile pentru primar.

3. Votul pe listă deschisă
– Se introduce votul pe listă deschisă pentru toate alegerile cu listă (locale, parlamentare, PE);
– Alegătorul va avea posibilitatea să indice atât partidul, cât și candidatul preferat. Nu este obligatoriu să indice și candidatul.
– Distribuirea mandatelor între partide rămâne neschimbată, proporțional cu numărul de voturi și ținând cont de pragul sau coeficientul electoral.
– Atribuirea mandatelor în interiorul listei de partid ține cont și de preferințele exprimate de alegători: Exemplu: Partidul A primește 4 mandate, care, potrivit legislației actuale vor fi repartizate candidaților propuși pe listă la pozițiile 1-4. Totuși, în cazul în care candidatul de pe poziția 20 primește mai multe voturi „personale” decât coeficientul electoral (numărul de voturi necesar pentru obținerea unui mandate), el va primi mandatul în locul candidatului de pe poziția 4.

4. Calcularea numărului de mandate de parlamentar
– Numărul de mandate de deputați și senatori nu mai este fix (la momentul actual el este stabilit printr-o anexă la lege), ci se actualizează înainte de fiecare alegeri, în funcție de variația numărului de locuitori și norma de reprezentare;
– Se introduce înscrierea automată a cetățenilor cu domiciliul în străinătate în Registrul Electoral, în baza datelor de la direcția pașapoarte;
– Este eliminat pragul de minim 2 senatori, respectiv 4 deputați;
– Astfel, în unele județe poate să scadă sau să crească numărul de reprezentanți, în funcție de evoluția populației. Numărul de parlamentari din Diaspora crește semnificativ. Numărul total de parlamentari scade, evitând o încălcare a referendumului din 2009.

5. Facilități pentru votul în străinătate
– Cetățenii cu domiciliul sau reședința în străinătate vor putea vota pentru Circumscripția 43 (Diaspora), iar numarul de parlamentari pentru aceasta circumscriptie crește proporțional cu numărul de persoane cu domiciliul în Circumscripția 43 (la momentul actual este blocat la 4 deputați și 2 senatori;
– Cetatenii care doar locuiesc in strainatate, dar au domiciliul în țară, vor vota in secțiile din strainatate, pe un buletin de vot special. Voturile lor se vor numara in strainatate ș vor fi transmise în țară către circumscripțiile în care au domiciliul, urmând să fie luate în calcul la distribuirea mandatelor în acele circumscripții. Altfel spus, cetățeanul cu domiciliul in Galati, dar care locuiește la Paris, va stabili deputații și senatorii din Galați.

6. Evitarea fraudelor
–           Este prevăzut expres mecansimul informatic de monitorizare a prezenței la vot și prevenire a votului ilegal – aspect preluat din HG-urile adoptate în 2016 pentru a evita modificarea lor prin HG în viitor;
–           Operatorul de calculator înregistrează numărarea voturilor – aspect preluat din HG-urile adoptate în 2016 pentru a evita modificarea lor prin HG în viitor.

Vezi aici expunere de motive și citește în detaliu proiectul de lege.

Acțiunea Civică Galați, #activAG Pitești, Aradul Civic, Asociația VeDem Just, Brașovul Civic, Centrul pentru Studiul Democrației, Corupția Ucide, Curățăm Galațiul, Eu Ro Aleg, Evident Deva, Geeks 4 Democracy, Inițiativa Craiova, Inițiativa România, Inițiativa Timișoara, Mureșul Civic, Oradea Civică, Platforma România 100, Rădăuțiul Civic, Reactiv Brașov, Rezist Milano, #REZISTENȚA, Umbrela Anticorupție Cluj, Ștafeta Steagului Uniunii Europene, Vă Vedem din Sibiu) și partidele politice Mișcarea România Împreună RO+, Partidul Oamenilor Liberi și Uniunea Salvați România

Bunul simț în exil

Link Posted on Updated on

A reușit. Le-a dat țeapă fraierilor și s-a „retras” în Costa Rica. Aici trăiește inexplicabil de bine, fără să miște un pai. Trăiește atât de bine, că își permite să plătească de la distanță o publicație care să o pupe în nume, să o reinventeze, să-i redefinească condiția pe care cu toții știm că o are: o penală fugită în lume pe banii noștri!

Publicația, care știe cine este și ce a comis, și totuși a ales să se asocieze cu ea și să o ajute să mai pună o ciungă-n freza noastră, merită să moară din lipsă de cititori. Asta merită toate nevertebratele din presa românească. Să-i ajutăm să moară, zic, și poate revine și la noi bunul simț din exil, iar penalii vor sta în sfârșit în banca lor.

Mai jos, cateva reacții de bun simț.

 

Capture 1Capture2Capture3Capture4Capture5Capture6Capture7

Dacian Cioloş a depus actele pentru înfiinţarea partidului Mișcarea România Împreună

Link Posted on Updated on

Jmhhc2g9OTBmNmY5NmNkNDdhYmRlNzFjMTdkYTdlYTM4YTM3NGE=.thumb

Foto: InquamPhotos/Octav Ganea

Fostul premier Dacian Cioloş a anunţat vineri, într-o conferinţă de presă, că a depus la tribunal actele pentru înfiinţarea partidului “Mişcarea România Împreună” (RO+), desprins din platforma civică România 100.

„În decembrie anul trecut am anunţat că din «Platforma România 100» se va desprinde un partid politic. Vreau să vă anunţ că astăzi de dimineaţă a fost depusă la tribunal cererea de înregistrare a unui nou partid politic ieşit din platformă. Este vorba de partidul Mişcarea România Împreună. Am decis să facem şi acest pas, e primul pas, acela de cerere a înregistrării. Astăzi facem anunţul demersului pe care l-am făcut, şi nu al lansării partidului, îl vom lansa când va exista ca atare”, a spus Dacian Cioloş, potrivit News.ro.

„În document veţi vedea că, pe lângă Statut, în programul politic noi am dezvoltat mai degrabă într-o primă fază în jurul acestor valori – onestitate, competenţă, bun simţ, transparenţă, credinţa că fiecare om e important, că un proiect de reconstrucţie trebuie în jurul oamenilor şi al valorilor lor, şi că toate soluţiile trebue să aibă la bază aceste valori. Veţi găsi în manifestul politic nişte valori pe care vi le propunem, un mod de a vedea lucrurile şi pe care apoi, cu ceea ce am acumulat deja în activităţile desfăşurate deja obiectivul este ca în lunile următoare, până la momentul lansării efective, să adăugăm la această fundaţie şi soluţiile pe care le propunem pe teme mari. Membrii fondatori şi-au asumat pur şi simplu un rol administrativ, partidul este al tuturor celor care au investit în această platformă”, a explicat Cioloş.

În cadrul aceleiaşi conferinţe, Dacian Cioloş a anunţat şi lansarea site-ului romaniaimpreuna.ro.

Potrivit unui mesaj postat pe site, fostul premier transmite: „O parte dintre voi aţi aşteptat, poate, ca eu să fac mai mult. Aţi fi vrut ca noi cei câţiva foşti tehnocraţi să fi fost prezenţi în politică până acum. Să fi folosit mai bine încrederea şi susţinerea voastră. Am avut câteva ezitări despre ce ar fi trebuit să facem şi e foarte posibil să fi greşit. Dar tot ceea ce am făcut a fost cu bună credinţă. Nu ne-a fost niciodată teamă să muncim din greu. Nu ne-am ferit nicicând de probleme dificile. Însă nu avem imunitatea politicianului tipic, antrenat în a fi împroşcat şi a împroşca mizerii. Nu suntem nici agresivi şi nici «şmecheri». Marea majoritate a convingerilor noastre şi a dorinţei noastre de a face bine se bazează pe un set solid de valori etice bine interiorizate. Nu din dorinţa de putere”.

Despre „libertatea” noastră

Link Posted on Updated on

10744

Libertatea ne-o câştigăm de fiecare dată pe cont propriu, nu ne-o îngăduie nimeni, nu depinde de nimeni. Libertatea nu e socială şi nici politică! Pentru libertatea ta lupţi şi atunci când nimeni nu ţi-o ameninţă brutal (când pericolul este evident, ţine de instinct sau de demnitate, poate şi de educaţie, să te iriţi), pentru că delăsarea şi mai ales adaptarea sunt şi ele ameninţări.

Am auzit de foarte puţine ori, în copilăria mea dinainte de 1990, cuvântul „libertate”. Şocul „libertăţii” l-am resimţit şi eu, deşi la începutul adolescenţei, în timpul „revoluţiei” transmisă în direct la TVR Liberă, când epitetul „liber” a început să devină o etichetă obligatorie, bună de lipit pe orice. Cred că singurul moment în care termenul a avut o substanţă reală, atât de reală, că s-a plătit cu sânge, a fost în zilele lui decembrie 1989. Atunci au murit oameni nu pentru „libertate”, ci pentru libertate. Tinerii care s-au aşezat în faţa tancurilor, cei care şi-au pus trupurile în pieţele Timişoarei, ale Bucureştiului şi ale altor oraşe din ţară pentru a scăpa de tiranie au crezut în libertate aşa cum noi nu mai suntem educaţi şi nici capabili să credem azi. Problema a fost că, imediat după ce jertfa lor a dărâmat regimul comunist (sau a constituit forţa de care alţii s-au slujit pentru a-l dărâma), libertatea câştigată a fost administrată de noua nomenclatură (urmaşa directă a celei vechi). Şi nu i-a fost greu acesteia să ne transforme pe aproape toţi în masă de manevră, de vreme ce ieşeam din aproape jumătate de secol de opacitate şi control al gândirii vii. Poporul român a simţit din plin un şoc al libertăţii, pentru care nu era pregătit şi pe care a schimonosit-o, a coborât-o, de fapt, în derizoriu sau a privit vesel cum alţii o vandalizează. Am fost învăţaţi că elemente legionare adunate în Piaţa Universităţii ne ameninţă libertatea şi că minerii ne-o apără plantând panseluţe şi am crezut-o; am fost învăţaţi că ungurii ne ameninţă libertatea şi independenţa naţională şi am crezut-o; am fost învăţaţi că Regele Mihai vrea să ne fure libertatea noastră câştigată cu sânge şi am crezut-o. Aşa au trecut ani buni şi ne-am mulţumit că putem să strigăm în gura mare ce ne trece prin cap, crezând că asta ne face liberi. Cultura libertăţii nu o avem, cred, nici acum. Suntem încă în perioada de acomodare, deşi s-a creat o anumită spumă socială care a învăţat să reacţioneze la ceea ce i se pare că întrece măsura. Dar cred că este riscant să punem toate mişcările sociale din ultimii ani pe seama unei culturi a libertăţii.

Libertatea e o temă grea, o valoare esenţială, la care mă gândesc demult. Înaintea libertăţii tuturor, e vorba de libertatea fiecăruia. Şi mereu mi se pare că ceva ameninţă libertatea mea. De câte ori a trebuit să iau o decizie importantă, de câte ori am fost pus în situaţia de a-mi asuma o responsabilitate (de la cele familiale, la cele profesionale), de câte ori am avut impresia că am avut o mare reuşită, că mă instalez într-o situaţie sigură, predictibilă, m-am întrebat, cu teamă, dacă nu cumva libertatea mea se face din ce în ce mai mică. De ce să mă mint?, uneori şi asta s-a mai întâmplat. Dar nu m-am îngrijorat, pentru că libertatea e un sâmbure care încolţeşte atunci când e nevoie, în situaţiile-cheie; totul e ca seva din el să nu se stingă. Libertatea devine o valoare prioritară (ca şi identitatea naţională, adaug, de care este intim legată) atunci când cineva ne-o ameninţă; altfel, nu e nevoie să facem caz de ea. Şi în lume e bine când nu e nevoie să ne-o reafirmăm.

Pur şi simplu mă gândesc adesea la ce mai înseamnă pentru noi, azi, libertatea. Pentru noi, vreau să zic, cei din generaţiile care nu au apucat să trăiască prea mult sau poate deloc în timpul comunismului. Pentru generaţiile aşa-zicând „libere”. Mă gândesc la ce a mai rămas din ea, de pildă, când scriitori sunt daţi afară din Uniunea Scriitorilor şi confraţii tac mâlc pentru că au indemnizaţie de merit sau spor de pensie din partea USR. Sunt ei liberi? Sau când sute de parlamentari votează în turmă ceea ce li se impune „de sus”, din „disciplină de partid” (ieri, ca şi azi). Sau când toţi închid ochii în faţa micilor şi repetatelor abuzuri de serviciu, înghiţindu-şi nemulţumirile din precauţie, dar se simt răzbunaţi când iese public câte o anonimă. Sau, cel mai oripilant caz, când se fac că nu observă că cineva este îmbrâncit în faţa metroului… Oamenii ăia care întorc capul când o femeie este ucisă, oamenii ăia sunt, ei, liberi? Şi oare cum am reacţiona noi dacă am fi în situaţia lor? Aveţi curajul să vă puneţi cu maximă luciditate această întrebare? Dar sunt numai câteva exemple, din zeci de altele posibile.

Există un avantaj meschin, pervers al „libertăţii” în care ne scăldăm de aproape 30 de ani: a devenit banal să îl înjuri pe şeful cel mare, pe şeful statului sau să critici „sistemul”; dacă o faci, vocea ta devine încă o dovadă a „libertăţii” garantate de „sistem” şi este ignorată la un loc cu vocile altora. Principala sursă a imunităţii respectivului „sistem” constă tocmai în faptul că oricine e liber să critice puterea. Ferească Domnul să cârteşti însă împotriva micului ştab, a celui care semnează pontajul, evaluarea, avansarea, referatul de necesitate, ordinul de deplasare, sporul de pensie, a celui care întocmeşte listele, a celui care împarte felii din tortul bugetar. A celui care comite răul asupra unui necunoscut. Atunci „libertatea” ta începe să-şi arate marginile cu zimţi.

Ce vreau să spun? Că schimbarea mare vine din schimbările mici. Că România nu se va schimba decât atunci când se va schimba mentalitatea celor mai mulţi. Atunci când, de pildă, orori precum cea de la metroul bucureştean nu vor mai fi posibile; atunci când oamenii vor învăţa să îşi apere valorile (şi votul e o formă de exprimare a libertăţii!), să îşi asculte propria conştiinţă chiar în dauna micului interes – nu vor mai accepta nici să fie guvernaţi de indivizi ticăloşi şi idioţi, ignari, lipsiţi de scrupule.

Să mai spun? Eu cred că au existat unii oameni, nu mulţi, dar au existat, mult mai liberi înainte de 1990 decât ne permitem sau ne interesează pe noi să fim acum. Dau câteva exemple dintre scriitori, pentru că pe ei îi cunosc cel mai bine, pentru că unii dintre aceştia îmi sunt prieteni, pe alţii îi admir: Paul Goma, Nicolae Breban, Dumitru Ţepeneag, Virgil Tănase, Dorin Tudoran. Pe lângă ei, majoritatea covârşitoare a intelectualilor de azi sunt, chiar dacă nu mai au de înfruntat nici un risc serios, decât, cel mult, mici inconveniente sociale, perfect adaptaţi sau adaptabili. Dar moralişti!

Libertatea ne-o câştigăm de fiecare dată pe cont propriu, nu ne-o îngăduie nimeni, nu depinde de nimeni. Libertatea nu e socială şi nici politică! Pentru libertatea ta lupţi şi atunci când nimeni nu ţi-o ameninţă brutal (când pericolul este evident, ţine de instinct sau de demnitate, poate şi de educaţie, să te iriţi), pentru că delăsarea şi mai ales adaptarea sunt şi ele ameninţări. Şi chiar foarte serioase, mai ales într-o istorie mediocră, cum este cea în care ne bălăcim noi de ani buni!

Bogdan Creţu este director al Institutului de Filologie Română „A. Philippide”, Academia Română, Filiala Iaşi şi profesor universitar doctor la Facultatea de Litere din cadrul Universităţii ”Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi

Autor: Bogdan Crețu

Romanian Democracy at Grave Danger

Link Posted on Updated on

Steagul-UE-in-Piata-Victoriei-1-1200x500

Open letter of more than 60 groups and organisations of the Romanian civil society to all Members of European Parliament, the European Commission and the European Council

For eleven months now, hundreds of thousands of Romanians have been fighting to defend democracy. But in the face of ever more concentrated attacks on common European values and legal foundations, our means no longer suffice to fend off a parliamentary majority intent on undermining the rule of law. We need your help!

Romania is being dragged down a path similar to the one on which Hungary and Poland have gone for some time now. With the independence of the judiciary under attack by the governing majority, made up of the Social Democratic Party (PSD, member of S&D/PES), the Alliance of Liberals and Democrats (ALDE, member of ALDE) and supported by the Democratic Alliance of Hungarians in Romania (UDMR), democracy in Romania is at its gravest danger since 1990.

At this very moment we are witnessing the continuation of what the governing majority has already tried to achieve in February 2017. Back then, unannounced changes to the justice system pushed through by an emergency ordinance issued overnight, drew 600,000 people to the streets in Romania and all over the EU on a single day. Since then, it has been 318 days of continuous protest. Today, as we write these lines, once again, the political majority in the Romanian Parliament is working hard to prove the Romanian people right for never ceding the Victory Square. In the Parliament they are passing  changes to the justice system that will directly and immediately impact the fight against corruption. Now, however, the plans are all-encompassing and threaten to change the whole setup of Romania’s democracy in a dangerous and deeply disturbing way.

The justice laws, having previously received negative opinions from multiple professional organisations, as well as from the Superior Council of Magistracy, were brought forth, as all current legislation, in accelerated emergency procedures. Even without any time for a public debate, the changes have come under close scrutiny and drew heavy criticism from the Romanian society, countless NGOs, legal organisations inside and outside the country, Romania’s general prosecutor Augustin Lazar, the Ambassadors of Canada, the US, Belgium, France, Germany, the Netherlands, Slovenia, Sweden and the UK to Romania, the Council of Europe’s anti-corruption body GRECO, representatives of the European Union and the US State Department. Politicians of the governing coalition have cast aside all criticism, deeming it either “interventionist” or “uninformed”.

Many members of PSD, ALDE and UDMR, including MPs have either been convicted or are under investigation for corruption. The head of PSD and president of the Chamber of Deputies, Liviu Dragnea, has been convicted of electoral fraud and is at this moment under investigation for alleged corruption charges, including fraudulent misappropriation of EU funds, with damages that amount to 30 million Euro and abuse of authority, with damages of approximately 40,000 Euro. We are certain that what is happening now in Romania is a case of State Capture, and this conviction was recently reinforced by the European Anti-Fraud Office (OLAF). Numerous politicians holding elected or appointed positions who are already convicted or investigated for corruption offences or other financial crimes are simultaneously working to pardon themselves and to undermine the justice system. We are witnessing concerted actions of an organised group of politicians, who are themselves subject to criminal investigation or have a vested interest in protecting others found in such a situation, and who are intent on capturing all state institutions, for serving their own interests, undermining any checks and balances. The most flagrant and disturbing example being the undermining of the independence of justice by fast forwarding laws no. 303, 304 and 317/2004, regarding the statute of the magistrates, organisation of the judiciary and Superior Council of Magistracy (CSM).

The argument that all actions of the majority in the Romanian Parliament should be accepted as the democratic will of the people, following elections, does not stand. The current changes of law regarding the judiciary are certainly violating the Romanian Constitution. The Romanian Constitution explicitly protects the independence of the judiciary, including the operational independence of prosecutors from influence of the executive. A hierarchical subordination of prosecutors to the minister of justice and the elimination of the explicit reference guaranteeing the independence of prosecutors, as stipulated in law 303 (adopted by the lower chamber of Parliament on the 11th of December) would amount to a flagrant violation of the Constitution and its spirit and to a clear signal to prosecutors that their operational independence, including in relation to the investigation of high level politicians, is de facto no longer guaranteed. The processes in which recent changes in Romania, made by the government and the parliamentary majority, are neither democratic, nor do they respect the rules of Parliament, as the rights of the parliamentary opposition are continuously violated and diminished.

We firmly believe that any person accused of fraud by the European Anti-Fraud Office (OLAF), as is the case of the strongman behind the government, Liviu Dragnea, should not stand anywhere close to a position of power. Romania is currently not ruled by a democratic government, but suffering under a parliamentary majority that is being controlled by people accused of forming an organised criminal group. Without immediate action this will mean an end to Romanian democracy.

Sadly, we cannot stress enough that it is not the judiciary branch alone which is under attack by the governing coalition. Laws are being made and rules changed in a rush, without any parliamentary, let alone public debate, to impose new financial and reporting burdens on NGOs, to gag the opposition in the Romanian Parliament, even to bring parliamentary debates to an end altogether, reducing the Parliament to a voting machine under full control of the majority. With riot police guarding government buildings and acting towards peaceful protesters in an increasingly authoritarian and arbitrary manner, the Romania of today feels more and more like a police state, held captive by a parliamentary majority with ill intentions.

The Judiciary, civil society and the opposition were the first targets, but we are left with no doubts that freedom of the press and civil rights, already under siege by government and government-linked media, can fall prey to the blitzkrieg tactics of the governing coalition at any moment. Rights and freedoms, deemed to be everlasting and seemingly guaranteed by EU membership, could vanish almost overnight in the Romania of 2017, mirroring what Romanians nowadays chant in the streets: “at night, like thieves” (“noaptea ca hotii”).

On the 10th  of December, criminal charges were filed for instigating violence on partly ridiculously innocent social media posts and comments, clearly intended to discourage participation in protests and criticism of the government altogether. Anti-government protesters  are now being called neo-nazis by the speaker of the Social Democrats and an absolute peaceful sit-in organised by artists in the city of Sibiu was characterised in a PSD press release as „aggressive, abusive, illegal and uncivilised”. To make things worse, the Ministry of Interior Affairs is currently working on expanding police powers, seriously endangering Human Rights and in clear violation of the Romanian Constitution. There will be increased fines, arrests and entering people’s’ homes will be made easier; the draft law even includes an informal arrest for people who fail to show their ID on demand (for 12 to up to 24 hours). These changes will enable law-enforcement agents to act without judicial oversight. The draft law came to light in a mockery of a public debate, held on December 11th (and announced only two working-days prior). All of this is happening  in a regime of urgency, without debate or transparency, let alone public discourse. Romanians were neither informed about the necessity of these legal changes, nor the implications they might hold for them.

All of these urgent changes come at the cost of tackling actual problems that are plaguing Romanian society, and which are being neglected by government. There is a shortage of vital pharmaceuticals as we speak, a shortage addressed by the previous government, through rules the current government has abandoned. People with serious health conditions are literally dying, but in this case as opposed to the justice system and the rules of Parliament, there seems to be no urgency for the government to act.

In Hungary, Viktor Orban at least had the decency of informing his people about the path he wanted to take the country on: the illiberal one. In Romania this is not the case. Therefore the governing coalition cannot claim to have any form of mandate for the laws being introduced, fundamentally changing Romanian democracy, up to undoing the separation of powers. On the contrary, the majority was gained on a populist platform of increasing wages and pensions. Judicial reform was not a topic in the election campaign, for none of the party programs of the governing coalition. Romanians did not vote for politically-motivated judicial reform and certainly did not vote for the erosion of democratic values and liberties.

The European Union is a community of values. But in absence of a European Constitution and a European Constitutional Court, our only weapon to defend the Romanian democracy and rule of law is to take to the street, by way of peaceful protests. The other option is to go to where these values are upheld  and leave our country for other European nations, a way which at least 3-4 millions Romanians have chosen since EU-admission in 2007.

Romanians and Europeans cannot afford to just let this happen, we have to take up the fight for Romanian democracy together. If states degrade to pseudo-democracies in Europe, like dominoes, the wave might reach all of us, sooner or later. And every state that goes down the illiberal road weakens Europe as a whole. Romania is a vital pillar of the European Union and NATO in South-Eastern Europe.
We therefore urge all democratic actors of Europe, heads of state, prime ministers, ministers, Members of Parliament, lawyers, journalists, the civil society and citizens alike to take immediate action in order to prevent Romania from falling victim to this assault on democracy and freedom.

We therefore urge all democratic actors of Europe, heads of state, prime ministers, ministers, Members of Parliament, lawyers, journalists, the civil society and citizens alike to take immediate action in order to prevent Romania from falling victim to this assault on democracy and freedom.

But what can be done?

The fact that the governing parties PSD and ALDE are still respected members of S&D/PES and ALDE respectively is unbearable for many European Citizens. It is an insult for all democratically minded Romanians, and to the members of proudly democratic Socialist, Social Democratic and Liberal parties in all EU member states, it is a disgrace.

We seriously urge all PSD and ALDE members of the European Parliament to talk to their Romanian party colleagues in order to demand for the laws on the judiciary that undermine the rule of law, the independence of the judiciary and the fight against corruption to be amended by any legal and Constitutional means available. If this does not happen without delay, we call for the leadership of S&D and ALDE in the European Parliament to stand up for their values and to immediately suspend membership for these two parties that are violating democratic rules and European values at any given day.

We call on all European institutions, the Parliament as well as the European Commission and the European Council to take immediate action and prepare all necessary measures within the limits of their competencies to address the systematic threats to the rule of law that Romania is currently facing. There can be no doubt that with the proposed changes to the judiciary system already in place, Romania would never have been admitted to the European Union in the first place. The legislative process defies the Cooperation and Verification Mechanism, and the European Commission for Democracy through Law (Venice Commission) was not consulted. We think that the fact that the President of the Chamber of Deputies, head of the Social Democratic party and strongman behind the government, Liviu Dragnea (PSD), is accused by OLAF of substantial fraud to the EU budget, should be reason enough, to make all further payments of European funds to Romania condition to the Romanian government again fully complying with its European and constitutional obligations.

US Secretary of State, Rex Tillerson, has already made a surprise visit to his Romanian colleague. We cannot emphasize enough the extent to which such visits by European Foreign or Justice Ministers, let alone heads of state or Prime Ministers can help the cause of democracy in Romania. We welcome the joint  statement issued by the Canadian, US, Belgian, French, German, Netherlands’, Slovene, Swedish and UK’s Ambassadors to Romania and hope that the Embassies are onwards actively watching the situation.

The time to act decisively is now. We are looking forward for your support!

Sincerely,

Ada Solomon (Member of the Board of the European Film Academy)
Adrian Ivanciu, #Rezist Constanța
Adrian Moraru, Institutul pentru Politici Publice
Adrian Cristian Ionescu, Asociația Segoia
Alexandra Palconi, Asociația Prin Banat
Alexandru Solomon, Asociația One World Romania
Alina Floroi, Asociația Laborazon
Ana Cristina Burtea (executive director Fundația Inima de Copil)
Anca Aradei Paraschiv, Cuza Vrea Dreptate – Iași
Anca-Raluca Majaru, Asociația ARCHE
Andreea Iager Tako, Asociația Casa Plai
Andrei Cosuleanu, Let’s do it Romania
Angelica Șerban, Grupul civic #Insist
Călin Miclăuș, Asociația Aradul Civic
Ciprian Ciocan, Vă Vedem din Sibiu
Claudiu Vlas, Mureșul Civic
Cătălin Lazăr, #Rezist Milano
Cătălin Tenița, Geeks for Democracy
Cristian Clapan, Oradea Civica
Cristian Eremia, #Rezist Liguria
Cristian Mihai Dide, Evoluție în Instituție
Cosmin Manolescu, Fundatia Gabriela Tudor
Cosmin Pojoranu, Funky Citizens
Dragos Neamu, Reteaua Nationala a Muzeelor din Romania
Dumitru Claudiu, Asociația Alianta Pentru Combaterea Abuzurilor
Edmond Niculușcă, Asociația Romana pentru Cultura, Educatie si Normalitate
Eduard Gabia, Solitude Project Cultural Association
Florin Badița, Corupția Ucide
Florin Moisa, Centrul de Resurse pentru Comunitatile Romilor
Gabriela Stanca, Rezistenta in Valencia/ Asociația culturala Noul Horizont din Valencia
Ioana Avădanei, Centrul pentru Jurnalism Independent
Ilinca Păun Constantinescu, Asociația Idei la Gram
Ilyes Lorand, Procivic Baia Mare
Irina Dulgheru, #Rezist Lyon
Irma Butnaru, Tulcea#rezista
Laurențiu Brătan, Asociația ESTE’N’EST
Laurențiu Ștefănescu, Inițiativa Timișoara
Lavinia Andrei, Fundația TERRA Mileniul III
Ligia Roxana Măhălean, Umbrela Anticorupție Cluj
Loredana Ivanov, Grupul Civic Protestatari Pro Democrație
Loredana Peca, Umbrela Anticorupție Cluj
Lucian Mioc, Timișoara Civică
Maria Elena Vanghelatou, Ștafeta Steagului UE
Marius Florin Popescu, Alba Iulia Civica                                                                                                                             Mădălina Gabor, International Radio Deutschland
Mădălina Marcu, Asociația pentru Relații Comunitare
Mădălina Roșca, Asociația Make a Point
Mihaela Cîrjan, Asociația Maatka Phi
Mihai Bumbeș, Miliția Spirituală
Mihaela Mihai, Diaspora Franța Solidară cu România/ Rezistam și la Paris
Mihnea Mihai, #Rezist Zürich
Mihai N. Tudorica, #REZISTENȚA
Oana Dimofte, Corupția Ucide
Octavian Rusu, Centrul pentru Legislație Nonprofit
Ovidiu Voicu, Centre for Public Innovation
Paul Arne Wagner, Asociația Make a Point
Pollyanna Hangan, Evident Deva
Traian Paparete, #activAG Pitești
Sanda Hristudor, Acțiunea Civică Galați
Smaranda Găbudeanu, Asociația Pentru Teatru și Carte PETEC
Sorina Stallard, Rezist Birmingham WMW
Suzana Dan, Asociația Ephemair
Șerban Sturza, Fundația Pro Patrimonio
Ștefania Ferchedău, Asociația Institutul Prezentului
Ștefan Ghenciulescu, Asociația Zeppelin
Tudor Brădățan, Declic
Tudor Giurgiu, Asociația pentru Promovarea Filmului Românesc
Viorel Micescu, Centrul de asistență pentru organizații neguvernamentale CENTRAS
Vlad Uta, Asociația ProFest
Yvonne Irimescu, Societatea Culturală Next