Proiect USR pentru protejarea victimelor violenței în familie

Link Posted on Updated on

61929785

Senatoarea USR, Florina Presadă, va depune, luni, o inițiativă legislativă pentru a introduce brățara electronică drept măsură obligatorie de monitorizare a respectării ordinului de protecție a victimelor violenței în familie.

Obligarea agresorului să poarte în permanență o brățară electronică, atunci când prin ordinul de protecție i s-a impus păstrarea unei distanțe minime față de victimă sau i s-a interzis accesul în anumite localități, reprezintă singura măsură care poate asigura atât monitorizarea în timp real a respectării interdicțiilor, cât și intervenția promptă a autorităților în situația încălcării acestora. Sistemul electronic de supraveghere va permite notificarea agresorului referitor la încălcarea ordinului de protecţie, alertarea victimei, precum şi solicitarea intervenţiei organelor de poliţie.

În prezent, în Legea nr. 217/2003 pentru prevenirea și combaterea violenței în familie se precizează că instanța poate dispune diverse măsuri de control al respectării ordinului de protecție, dar printre aceste măsuri nu figurează și sistemul electronic de supraveghere, așa-zisa brățara electronică. Prin propunerea legislativă avansată, se introduce obligativitatea includerii măsurilor de control la emiterea ordinului de protecție, inclusiv purtarea unei brățări electronice de către agresor.

„Includerea brățării electronice printre măsurile de supraveghere a respectării ordinelor de protecție este necesară, trebuie să ne asigurăm că facem tot ce este posibil pentru a preveni alte morți în cazuri de violență domestică. Este, de altfel, și o obligație ce decurge din ratificarea Convenției de la Instanbul. Mă aștept ca toți actorii parlamentari și guvernamentali să susțină acest proiect. Dincolo de avizul favorabil al Guvernului doamnei Dăncilă, îmi doresc ca reprezentanții Ministerului Afacerilor Interne să vină cu amendamente care să îmbunătășească propunerea în cadrul comisiilor de specialitate, și nu să spună că nu susțin propunerea doar pentru că vine din partea opoziției. Este inadmisibil să mai pierdem vieți omenești pentru că nu am reglementat și finanțat corespunzător măsuri de prevenire și combatere a violenței domestice.” a declarat senatoarea USR Florina Presadă.

Cazul Nicoletei Botan, femeia ucisă de către fostul partener, deși aceasta avea un ordin de protecție care trebuia să-l țină la distanță pe agresor, arată că simpla existență a unui ordin de protecție nu este suficientă pentru a proteja viața sau integritatea fizică a victimei. Acest caz de încălcare a unui ordin de protecție a victimelor violenței domestice nu este singular.

Datele colectate de către Rețeaua pentru prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor* relevă realități îngrijorătoare și nu fac decât să confirme necesitatea unor măsuri stricte de control al respectării ordinelor de protecție. Astfel, în anul 2016 au fost emise de către instanțe un număr de 2.574 de ordine de protecție, dintre care 2.170 au fost înregistrate la Inspectoratul General al Poliției Române (o copie după dispozitivul hotărârii prin care s-a dispus cererea de emitere a ordinului de protecţie se comunică, în maximum 5 ore de la momentul pronunţării hotărârii, structurilor Poliţiei Române în a căror rază teritorială se află locuinţa victimei şi/sau a agresorului), iar dintre acestea din urmă 743 au fost încălcate. În 2017, conform datelor comunicate de către Inspectoratul General al Poliției Române, 1.011 ordine de protecție au fost încălcate dintr-un total de 3.000 ordine de protecție emise (cifră avansată de către Ministrul Afacerilor Interne, Carmen Dan, într-o declarație publică).

Încălcarea ordinului de protecție constituie o nerespectare a unei hotărâri judecătorești, infracțiune prevăzută de art. 287 din Codul penal. Cu toate acestea, actualele prevederi legislative nu creează suficiente pârghii pentru dovedirea încălcării ordinului de protecție, nici pentru organele de poliție însărcinate cu supravegherea și controlul, nici pentru victima care poate face plângere în privința încălcării. Singurul mecanism de control al respectării ordinului de protecție a fost introdus prin Legea nr. 35/2017, care prevede posibilitatea instanței de a obliga agresorul să se prezinte periodic la secția de poliție și să informeze poliția cu privire la noua sa locuință, în cazul în care a fost evacuat.

Astfel, includerea brățării electronice printre măsurile de control obligatorii la emiterea ordinelor de protecție este singura măsură care poate asigura monitorizarea reală a respectării ordinelor de protecție. Sistemul electronic de supraveghere va permite notificarea agresorului referitor la încălcarea ordinului de protecţie, alertarea victimei, precum şi solicitarea intervenţiei organelor de poliţie.

De asemenea, brățara electronică a fost solicitată în nenumărate rânduri de către societatea civilă ca măsură de control al respectării ordinelor de protecție a victimelor violenței domestice. În urmă cu câteva zile, peste 100 de organizații neguvernamentale au solicitat din nou adoptarea acestei măsuri.

*http://violentaimpotrivafemeilor.ro/studiu-exploratoriu-cu-privire-la-implementarea-ordinului-de-protectie-si-a-prevederilor-referitoare-la-violenta-in-familie-din-codul-penal-al-romaniei-in-perioada-2012-2016/

Despre „libertatea” noastră

Link Posted on Updated on

10744

Libertatea ne-o câştigăm de fiecare dată pe cont propriu, nu ne-o îngăduie nimeni, nu depinde de nimeni. Libertatea nu e socială şi nici politică! Pentru libertatea ta lupţi şi atunci când nimeni nu ţi-o ameninţă brutal (când pericolul este evident, ţine de instinct sau de demnitate, poate şi de educaţie, să te iriţi), pentru că delăsarea şi mai ales adaptarea sunt şi ele ameninţări.

Am auzit de foarte puţine ori, în copilăria mea dinainte de 1990, cuvântul „libertate”. Şocul „libertăţii” l-am resimţit şi eu, deşi la începutul adolescenţei, în timpul „revoluţiei” transmisă în direct la TVR Liberă, când epitetul „liber” a început să devină o etichetă obligatorie, bună de lipit pe orice. Cred că singurul moment în care termenul a avut o substanţă reală, atât de reală, că s-a plătit cu sânge, a fost în zilele lui decembrie 1989. Atunci au murit oameni nu pentru „libertate”, ci pentru libertate. Tinerii care s-au aşezat în faţa tancurilor, cei care şi-au pus trupurile în pieţele Timişoarei, ale Bucureştiului şi ale altor oraşe din ţară pentru a scăpa de tiranie au crezut în libertate aşa cum noi nu mai suntem educaţi şi nici capabili să credem azi. Problema a fost că, imediat după ce jertfa lor a dărâmat regimul comunist (sau a constituit forţa de care alţii s-au slujit pentru a-l dărâma), libertatea câştigată a fost administrată de noua nomenclatură (urmaşa directă a celei vechi). Şi nu i-a fost greu acesteia să ne transforme pe aproape toţi în masă de manevră, de vreme ce ieşeam din aproape jumătate de secol de opacitate şi control al gândirii vii. Poporul român a simţit din plin un şoc al libertăţii, pentru care nu era pregătit şi pe care a schimonosit-o, a coborât-o, de fapt, în derizoriu sau a privit vesel cum alţii o vandalizează. Am fost învăţaţi că elemente legionare adunate în Piaţa Universităţii ne ameninţă libertatea şi că minerii ne-o apără plantând panseluţe şi am crezut-o; am fost învăţaţi că ungurii ne ameninţă libertatea şi independenţa naţională şi am crezut-o; am fost învăţaţi că Regele Mihai vrea să ne fure libertatea noastră câştigată cu sânge şi am crezut-o. Aşa au trecut ani buni şi ne-am mulţumit că putem să strigăm în gura mare ce ne trece prin cap, crezând că asta ne face liberi. Cultura libertăţii nu o avem, cred, nici acum. Suntem încă în perioada de acomodare, deşi s-a creat o anumită spumă socială care a învăţat să reacţioneze la ceea ce i se pare că întrece măsura. Dar cred că este riscant să punem toate mişcările sociale din ultimii ani pe seama unei culturi a libertăţii.

Libertatea e o temă grea, o valoare esenţială, la care mă gândesc demult. Înaintea libertăţii tuturor, e vorba de libertatea fiecăruia. Şi mereu mi se pare că ceva ameninţă libertatea mea. De câte ori a trebuit să iau o decizie importantă, de câte ori am fost pus în situaţia de a-mi asuma o responsabilitate (de la cele familiale, la cele profesionale), de câte ori am avut impresia că am avut o mare reuşită, că mă instalez într-o situaţie sigură, predictibilă, m-am întrebat, cu teamă, dacă nu cumva libertatea mea se face din ce în ce mai mică. De ce să mă mint?, uneori şi asta s-a mai întâmplat. Dar nu m-am îngrijorat, pentru că libertatea e un sâmbure care încolţeşte atunci când e nevoie, în situaţiile-cheie; totul e ca seva din el să nu se stingă. Libertatea devine o valoare prioritară (ca şi identitatea naţională, adaug, de care este intim legată) atunci când cineva ne-o ameninţă; altfel, nu e nevoie să facem caz de ea. Şi în lume e bine când nu e nevoie să ne-o reafirmăm.

Pur şi simplu mă gândesc adesea la ce mai înseamnă pentru noi, azi, libertatea. Pentru noi, vreau să zic, cei din generaţiile care nu au apucat să trăiască prea mult sau poate deloc în timpul comunismului. Pentru generaţiile aşa-zicând „libere”. Mă gândesc la ce a mai rămas din ea, de pildă, când scriitori sunt daţi afară din Uniunea Scriitorilor şi confraţii tac mâlc pentru că au indemnizaţie de merit sau spor de pensie din partea USR. Sunt ei liberi? Sau când sute de parlamentari votează în turmă ceea ce li se impune „de sus”, din „disciplină de partid” (ieri, ca şi azi). Sau când toţi închid ochii în faţa micilor şi repetatelor abuzuri de serviciu, înghiţindu-şi nemulţumirile din precauţie, dar se simt răzbunaţi când iese public câte o anonimă. Sau, cel mai oripilant caz, când se fac că nu observă că cineva este îmbrâncit în faţa metroului… Oamenii ăia care întorc capul când o femeie este ucisă, oamenii ăia sunt, ei, liberi? Şi oare cum am reacţiona noi dacă am fi în situaţia lor? Aveţi curajul să vă puneţi cu maximă luciditate această întrebare? Dar sunt numai câteva exemple, din zeci de altele posibile.

Există un avantaj meschin, pervers al „libertăţii” în care ne scăldăm de aproape 30 de ani: a devenit banal să îl înjuri pe şeful cel mare, pe şeful statului sau să critici „sistemul”; dacă o faci, vocea ta devine încă o dovadă a „libertăţii” garantate de „sistem” şi este ignorată la un loc cu vocile altora. Principala sursă a imunităţii respectivului „sistem” constă tocmai în faptul că oricine e liber să critice puterea. Ferească Domnul să cârteşti însă împotriva micului ştab, a celui care semnează pontajul, evaluarea, avansarea, referatul de necesitate, ordinul de deplasare, sporul de pensie, a celui care întocmeşte listele, a celui care împarte felii din tortul bugetar. A celui care comite răul asupra unui necunoscut. Atunci „libertatea” ta începe să-şi arate marginile cu zimţi.

Ce vreau să spun? Că schimbarea mare vine din schimbările mici. Că România nu se va schimba decât atunci când se va schimba mentalitatea celor mai mulţi. Atunci când, de pildă, orori precum cea de la metroul bucureştean nu vor mai fi posibile; atunci când oamenii vor învăţa să îşi apere valorile (şi votul e o formă de exprimare a libertăţii!), să îşi asculte propria conştiinţă chiar în dauna micului interes – nu vor mai accepta nici să fie guvernaţi de indivizi ticăloşi şi idioţi, ignari, lipsiţi de scrupule.

Să mai spun? Eu cred că au existat unii oameni, nu mulţi, dar au existat, mult mai liberi înainte de 1990 decât ne permitem sau ne interesează pe noi să fim acum. Dau câteva exemple dintre scriitori, pentru că pe ei îi cunosc cel mai bine, pentru că unii dintre aceştia îmi sunt prieteni, pe alţii îi admir: Paul Goma, Nicolae Breban, Dumitru Ţepeneag, Virgil Tănase, Dorin Tudoran. Pe lângă ei, majoritatea covârşitoare a intelectualilor de azi sunt, chiar dacă nu mai au de înfruntat nici un risc serios, decât, cel mult, mici inconveniente sociale, perfect adaptaţi sau adaptabili. Dar moralişti!

Libertatea ne-o câştigăm de fiecare dată pe cont propriu, nu ne-o îngăduie nimeni, nu depinde de nimeni. Libertatea nu e socială şi nici politică! Pentru libertatea ta lupţi şi atunci când nimeni nu ţi-o ameninţă brutal (când pericolul este evident, ţine de instinct sau de demnitate, poate şi de educaţie, să te iriţi), pentru că delăsarea şi mai ales adaptarea sunt şi ele ameninţări. Şi chiar foarte serioase, mai ales într-o istorie mediocră, cum este cea în care ne bălăcim noi de ani buni!

Bogdan Creţu este director al Institutului de Filologie Română „A. Philippide”, Academia Română, Filiala Iaşi şi profesor universitar doctor la Facultatea de Litere din cadrul Universităţii ”Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi

Autor: Bogdan Crețu

Romanian Democracy at Grave Danger

Link Posted on Updated on

Steagul-UE-in-Piata-Victoriei-1-1200x500

Open letter of more than 60 groups and organisations of the Romanian civil society to all Members of European Parliament, the European Commission and the European Council

For eleven months now, hundreds of thousands of Romanians have been fighting to defend democracy. But in the face of ever more concentrated attacks on common European values and legal foundations, our means no longer suffice to fend off a parliamentary majority intent on undermining the rule of law. We need your help!

Romania is being dragged down a path similar to the one on which Hungary and Poland have gone for some time now. With the independence of the judiciary under attack by the governing majority, made up of the Social Democratic Party (PSD, member of S&D/PES), the Alliance of Liberals and Democrats (ALDE, member of ALDE) and supported by the Democratic Alliance of Hungarians in Romania (UDMR), democracy in Romania is at its gravest danger since 1990.

At this very moment we are witnessing the continuation of what the governing majority has already tried to achieve in February 2017. Back then, unannounced changes to the justice system pushed through by an emergency ordinance issued overnight, drew 600,000 people to the streets in Romania and all over the EU on a single day. Since then, it has been 318 days of continuous protest. Today, as we write these lines, once again, the political majority in the Romanian Parliament is working hard to prove the Romanian people right for never ceding the Victory Square. In the Parliament they are passing  changes to the justice system that will directly and immediately impact the fight against corruption. Now, however, the plans are all-encompassing and threaten to change the whole setup of Romania’s democracy in a dangerous and deeply disturbing way.

The justice laws, having previously received negative opinions from multiple professional organisations, as well as from the Superior Council of Magistracy, were brought forth, as all current legislation, in accelerated emergency procedures. Even without any time for a public debate, the changes have come under close scrutiny and drew heavy criticism from the Romanian society, countless NGOs, legal organisations inside and outside the country, Romania’s general prosecutor Augustin Lazar, the Ambassadors of Canada, the US, Belgium, France, Germany, the Netherlands, Slovenia, Sweden and the UK to Romania, the Council of Europe’s anti-corruption body GRECO, representatives of the European Union and the US State Department. Politicians of the governing coalition have cast aside all criticism, deeming it either “interventionist” or “uninformed”.

Many members of PSD, ALDE and UDMR, including MPs have either been convicted or are under investigation for corruption. The head of PSD and president of the Chamber of Deputies, Liviu Dragnea, has been convicted of electoral fraud and is at this moment under investigation for alleged corruption charges, including fraudulent misappropriation of EU funds, with damages that amount to 30 million Euro and abuse of authority, with damages of approximately 40,000 Euro. We are certain that what is happening now in Romania is a case of State Capture, and this conviction was recently reinforced by the European Anti-Fraud Office (OLAF). Numerous politicians holding elected or appointed positions who are already convicted or investigated for corruption offences or other financial crimes are simultaneously working to pardon themselves and to undermine the justice system. We are witnessing concerted actions of an organised group of politicians, who are themselves subject to criminal investigation or have a vested interest in protecting others found in such a situation, and who are intent on capturing all state institutions, for serving their own interests, undermining any checks and balances. The most flagrant and disturbing example being the undermining of the independence of justice by fast forwarding laws no. 303, 304 and 317/2004, regarding the statute of the magistrates, organisation of the judiciary and Superior Council of Magistracy (CSM).

The argument that all actions of the majority in the Romanian Parliament should be accepted as the democratic will of the people, following elections, does not stand. The current changes of law regarding the judiciary are certainly violating the Romanian Constitution. The Romanian Constitution explicitly protects the independence of the judiciary, including the operational independence of prosecutors from influence of the executive. A hierarchical subordination of prosecutors to the minister of justice and the elimination of the explicit reference guaranteeing the independence of prosecutors, as stipulated in law 303 (adopted by the lower chamber of Parliament on the 11th of December) would amount to a flagrant violation of the Constitution and its spirit and to a clear signal to prosecutors that their operational independence, including in relation to the investigation of high level politicians, is de facto no longer guaranteed. The processes in which recent changes in Romania, made by the government and the parliamentary majority, are neither democratic, nor do they respect the rules of Parliament, as the rights of the parliamentary opposition are continuously violated and diminished.

We firmly believe that any person accused of fraud by the European Anti-Fraud Office (OLAF), as is the case of the strongman behind the government, Liviu Dragnea, should not stand anywhere close to a position of power. Romania is currently not ruled by a democratic government, but suffering under a parliamentary majority that is being controlled by people accused of forming an organised criminal group. Without immediate action this will mean an end to Romanian democracy.

Sadly, we cannot stress enough that it is not the judiciary branch alone which is under attack by the governing coalition. Laws are being made and rules changed in a rush, without any parliamentary, let alone public debate, to impose new financial and reporting burdens on NGOs, to gag the opposition in the Romanian Parliament, even to bring parliamentary debates to an end altogether, reducing the Parliament to a voting machine under full control of the majority. With riot police guarding government buildings and acting towards peaceful protesters in an increasingly authoritarian and arbitrary manner, the Romania of today feels more and more like a police state, held captive by a parliamentary majority with ill intentions.

The Judiciary, civil society and the opposition were the first targets, but we are left with no doubts that freedom of the press and civil rights, already under siege by government and government-linked media, can fall prey to the blitzkrieg tactics of the governing coalition at any moment. Rights and freedoms, deemed to be everlasting and seemingly guaranteed by EU membership, could vanish almost overnight in the Romania of 2017, mirroring what Romanians nowadays chant in the streets: “at night, like thieves” (“noaptea ca hotii”).

On the 10th  of December, criminal charges were filed for instigating violence on partly ridiculously innocent social media posts and comments, clearly intended to discourage participation in protests and criticism of the government altogether. Anti-government protesters  are now being called neo-nazis by the speaker of the Social Democrats and an absolute peaceful sit-in organised by artists in the city of Sibiu was characterised in a PSD press release as „aggressive, abusive, illegal and uncivilised”. To make things worse, the Ministry of Interior Affairs is currently working on expanding police powers, seriously endangering Human Rights and in clear violation of the Romanian Constitution. There will be increased fines, arrests and entering people’s’ homes will be made easier; the draft law even includes an informal arrest for people who fail to show their ID on demand (for 12 to up to 24 hours). These changes will enable law-enforcement agents to act without judicial oversight. The draft law came to light in a mockery of a public debate, held on December 11th (and announced only two working-days prior). All of this is happening  in a regime of urgency, without debate or transparency, let alone public discourse. Romanians were neither informed about the necessity of these legal changes, nor the implications they might hold for them.

All of these urgent changes come at the cost of tackling actual problems that are plaguing Romanian society, and which are being neglected by government. There is a shortage of vital pharmaceuticals as we speak, a shortage addressed by the previous government, through rules the current government has abandoned. People with serious health conditions are literally dying, but in this case as opposed to the justice system and the rules of Parliament, there seems to be no urgency for the government to act.

In Hungary, Viktor Orban at least had the decency of informing his people about the path he wanted to take the country on: the illiberal one. In Romania this is not the case. Therefore the governing coalition cannot claim to have any form of mandate for the laws being introduced, fundamentally changing Romanian democracy, up to undoing the separation of powers. On the contrary, the majority was gained on a populist platform of increasing wages and pensions. Judicial reform was not a topic in the election campaign, for none of the party programs of the governing coalition. Romanians did not vote for politically-motivated judicial reform and certainly did not vote for the erosion of democratic values and liberties.

The European Union is a community of values. But in absence of a European Constitution and a European Constitutional Court, our only weapon to defend the Romanian democracy and rule of law is to take to the street, by way of peaceful protests. The other option is to go to where these values are upheld  and leave our country for other European nations, a way which at least 3-4 millions Romanians have chosen since EU-admission in 2007.

Romanians and Europeans cannot afford to just let this happen, we have to take up the fight for Romanian democracy together. If states degrade to pseudo-democracies in Europe, like dominoes, the wave might reach all of us, sooner or later. And every state that goes down the illiberal road weakens Europe as a whole. Romania is a vital pillar of the European Union and NATO in South-Eastern Europe.
We therefore urge all democratic actors of Europe, heads of state, prime ministers, ministers, Members of Parliament, lawyers, journalists, the civil society and citizens alike to take immediate action in order to prevent Romania from falling victim to this assault on democracy and freedom.

We therefore urge all democratic actors of Europe, heads of state, prime ministers, ministers, Members of Parliament, lawyers, journalists, the civil society and citizens alike to take immediate action in order to prevent Romania from falling victim to this assault on democracy and freedom.

But what can be done?

The fact that the governing parties PSD and ALDE are still respected members of S&D/PES and ALDE respectively is unbearable for many European Citizens. It is an insult for all democratically minded Romanians, and to the members of proudly democratic Socialist, Social Democratic and Liberal parties in all EU member states, it is a disgrace.

We seriously urge all PSD and ALDE members of the European Parliament to talk to their Romanian party colleagues in order to demand for the laws on the judiciary that undermine the rule of law, the independence of the judiciary and the fight against corruption to be amended by any legal and Constitutional means available. If this does not happen without delay, we call for the leadership of S&D and ALDE in the European Parliament to stand up for their values and to immediately suspend membership for these two parties that are violating democratic rules and European values at any given day.

We call on all European institutions, the Parliament as well as the European Commission and the European Council to take immediate action and prepare all necessary measures within the limits of their competencies to address the systematic threats to the rule of law that Romania is currently facing. There can be no doubt that with the proposed changes to the judiciary system already in place, Romania would never have been admitted to the European Union in the first place. The legislative process defies the Cooperation and Verification Mechanism, and the European Commission for Democracy through Law (Venice Commission) was not consulted. We think that the fact that the President of the Chamber of Deputies, head of the Social Democratic party and strongman behind the government, Liviu Dragnea (PSD), is accused by OLAF of substantial fraud to the EU budget, should be reason enough, to make all further payments of European funds to Romania condition to the Romanian government again fully complying with its European and constitutional obligations.

US Secretary of State, Rex Tillerson, has already made a surprise visit to his Romanian colleague. We cannot emphasize enough the extent to which such visits by European Foreign or Justice Ministers, let alone heads of state or Prime Ministers can help the cause of democracy in Romania. We welcome the joint  statement issued by the Canadian, US, Belgian, French, German, Netherlands’, Slovene, Swedish and UK’s Ambassadors to Romania and hope that the Embassies are onwards actively watching the situation.

The time to act decisively is now. We are looking forward for your support!

Sincerely,

Ada Solomon (Member of the Board of the European Film Academy)
Adrian Ivanciu, #Rezist Constanța
Adrian Moraru, Institutul pentru Politici Publice
Adrian Cristian Ionescu, Asociația Segoia
Alexandra Palconi, Asociația Prin Banat
Alexandru Solomon, Asociația One World Romania
Alina Floroi, Asociația Laborazon
Ana Cristina Burtea (executive director Fundația Inima de Copil)
Anca Aradei Paraschiv, Cuza Vrea Dreptate – Iași
Anca-Raluca Majaru, Asociația ARCHE
Andreea Iager Tako, Asociația Casa Plai
Andrei Cosuleanu, Let’s do it Romania
Angelica Șerban, Grupul civic #Insist
Călin Miclăuș, Asociația Aradul Civic
Ciprian Ciocan, Vă Vedem din Sibiu
Claudiu Vlas, Mureșul Civic
Cătălin Lazăr, #Rezist Milano
Cătălin Tenița, Geeks for Democracy
Cristian Clapan, Oradea Civica
Cristian Eremia, #Rezist Liguria
Cristian Mihai Dide, Evoluție în Instituție
Cosmin Manolescu, Fundatia Gabriela Tudor
Cosmin Pojoranu, Funky Citizens
Dragos Neamu, Reteaua Nationala a Muzeelor din Romania
Dumitru Claudiu, Asociația Alianta Pentru Combaterea Abuzurilor
Edmond Niculușcă, Asociația Romana pentru Cultura, Educatie si Normalitate
Eduard Gabia, Solitude Project Cultural Association
Florin Badița, Corupția Ucide
Florin Moisa, Centrul de Resurse pentru Comunitatile Romilor
Gabriela Stanca, Rezistenta in Valencia/ Asociația culturala Noul Horizont din Valencia
Ioana Avădanei, Centrul pentru Jurnalism Independent
Ilinca Păun Constantinescu, Asociația Idei la Gram
Ilyes Lorand, Procivic Baia Mare
Irina Dulgheru, #Rezist Lyon
Irma Butnaru, Tulcea#rezista
Laurențiu Brătan, Asociația ESTE’N’EST
Laurențiu Ștefănescu, Inițiativa Timișoara
Lavinia Andrei, Fundația TERRA Mileniul III
Ligia Roxana Măhălean, Umbrela Anticorupție Cluj
Loredana Ivanov, Grupul Civic Protestatari Pro Democrație
Loredana Peca, Umbrela Anticorupție Cluj
Lucian Mioc, Timișoara Civică
Maria Elena Vanghelatou, Ștafeta Steagului UE
Marius Florin Popescu, Alba Iulia Civica                                                                                                                             Mădălina Gabor, International Radio Deutschland
Mădălina Marcu, Asociația pentru Relații Comunitare
Mădălina Roșca, Asociația Make a Point
Mihaela Cîrjan, Asociația Maatka Phi
Mihai Bumbeș, Miliția Spirituală
Mihaela Mihai, Diaspora Franța Solidară cu România/ Rezistam și la Paris
Mihnea Mihai, #Rezist Zürich
Mihai N. Tudorica, #REZISTENȚA
Oana Dimofte, Corupția Ucide
Octavian Rusu, Centrul pentru Legislație Nonprofit
Ovidiu Voicu, Centre for Public Innovation
Paul Arne Wagner, Asociația Make a Point
Pollyanna Hangan, Evident Deva
Traian Paparete, #activAG Pitești
Sanda Hristudor, Acțiunea Civică Galați
Smaranda Găbudeanu, Asociația Pentru Teatru și Carte PETEC
Sorina Stallard, Rezist Birmingham WMW
Suzana Dan, Asociația Ephemair
Șerban Sturza, Fundația Pro Patrimonio
Ștefania Ferchedău, Asociația Institutul Prezentului
Ștefan Ghenciulescu, Asociația Zeppelin
Tudor Brădățan, Declic
Tudor Giurgiu, Asociația pentru Promovarea Filmului Românesc
Viorel Micescu, Centrul de asistență pentru organizații neguvernamentale CENTRAS
Vlad Uta, Asociația ProFest
Yvonne Irimescu, Societatea Culturală Next

Discurs Dan Barna, la dezbaterea moțiunii de cenzură: Guvernul Tudose a îndeplinit numai 3% din programul de guvernare

Link Posted on Updated on

Yjg5ZmI4YjEwNmMzZDA3ZDdhOGRlOTRhM2MxOGY1ZA==.thumb

Președintele USR Dan Barna a arătat într-un discurs ținut, joi, la dezbaterea moțiunii de cenzură că Guvernul Tudose a îndeplinit numai 3% din programul de guvernare al coaliției PSD-ALDE. După aproape cinci luni de la investire, Guvernul Tudose a reușit să mai îndeplinească doar 11 dintre cele 343 de măsuri pe care Guvernul Grindeanu nu le îndeplinise sau le îndeplinise doar parțial în momentul când a fost demis de coaliția PSD-ALDE.

Discursul integral:

Doamnelor și domnilor,

Voi folosi această dezbatere pentru a mă adresa în principal dumneavoastră domnilor  senatori și deputați PSD-ALDE.

Pe 21 iunie ați votat moțiunea de cenzură împotriva guvernului Grindeanu.

Las la o parte situația absurdă în care un partid de guvernare își dă jos propriul guvern.

Las la o parte meschinăria ca același partid să-i dea o sinecură premierului demis, după ce acesta, depășind un puseu de revoltă,  s-a căinat și a pupat obedient inelul.

Las la o parte aceste lucruri pe care din păcate dumneavoastră le-ati impus în modul de a face politica în ultimii ani:  fară principii, fara demnitate fara valori.

Vreau doar să vă aduc aminte textul moțiunii dumneavoastră din iunie.

Citez „La 5 luni de la instalarea Guvernului condus de domnul Sorin Grindeanu, partidele coaliției majoritare, în cadrul forurilor statutare de conducere, au analizat, au dezbătut și au evaluat stadiul îndeplinirii măsurilor programate pentru perioada de referință scursă de la învestirea Guvernului și au decis retragerea sprijinului politic acordat prim-ministrului Sorin Grindeanu și echipei guvernamentale”.

Analiza la care făcea referire textul moțiunii este Raportul privind Stadiul Realizării Programului de Guvernare prezentat de Liviu Dragnea în cadrul Comitetului Executiv al PSD din data de 14 iunie.

Potrivit acelui Raport, Guvernul Grindeanu realizase numai 13% dintre măsurile programate pentru perioada de referință. Adică, numai 50 de măsuri dintr-un total de 393.

Las la o parte faptul că după demiterea lui Sorin Grindeanu, PSD-ALDE l-au propus premier pe Mihai Tudose, unul dintre miniștrii guvernului Grindeanu care, potrivit exact aceluiași raport, nu reușise să bifeze nici măcar o singură măsură în mandatul de ministru al Economiei.

Las la o parte și faptul că din noul guvern Tudose făceau parte 17 din cei 26 de miniștri ai cabinetului Grindeanu, care erau responsabili în egală măsură cu premierul pentru eșecul guvernării.

Las deci la o parte toate aceste secvențe de capodoperă a ridicolului politic și mă întorc la subiectul dezbaterii de astăzi – moțiunea de cenzură împotriva guvernului Mihai Tudose.

Pe 15 noiembrie, la Băile Herculane, PSD a prezentat un nou raport de evaluare. Un raport complet diferit de cel folosit pentru evaluarea guvernului Grindeanu. Un raport în care nu se mai regăsesc măsuri neîndeplinite sau măsuri îndeplinite parțial. În raportul făcut pentru guvernul Tudose, toate lucrurile sunt bune, toate măsurile sunt îndeplinite, iar România este, spre bucuria tuturor cetățenilor manifestată explicit  pe străzi,  nou tigru al economiei mondiale.

De fapt, spre deosebire de raportul Grindeanu, raportul Tudose nu mai este un raport. Este un fel de odă de înălțare pe care PSD și-a închint-o sie însuși.

Nouă ni s-ar fi părut normal ca PSD să continue evaluarea pe care a făcut-o guvernului Grindeanu, pe aceleasi coordonate. Să vedem și noi și cetățenii, câte dintre măsurile care nu fuseseră îndeplinite atunci – și 87% dintre măsuri erau neîndeplinite sau îndeplinite parțial – câte dintre ele au fost îndeplinite de guvernul Tudose în cele aproape 5 luni de când a preluat mandatul.

Și pentru că PSD, dumneavoastră, nu ați făcut acest lucru, l-am făcut noi. Pentru această dezbatere, Uniunea Salvați România a actualizat Raportul privind Stadiul Realizării Programului de Guvernare elaborat de PSD în luna iunie.

În zilele următoare o să vă distribuim acest raport re-actualizat. Acum vă voi prezenta doar concluziile. Concluzii sunt cât se poate de clare.

La aproape 5 luni de la investire, guvernul Tudose a reușit să mai îndeplinească doar 11 dintre cele 343 de măsuri pe care guvernul Grindeanu nu le îndeplinise sau le îndeplinise doar parțial în momentul când dumneavoastră l-ați dat jos.

11 măsuri îndeplinite. Dintr-un total de 343. Dacă guvernul Grindeanu reușise să ducă la bun sfârșit 50 de măsuri în 5 luni de mandat, guvernul Tudose nu a reușit decât 11.

Guvernul Grindeanu îndeplinise 13% din programul de guvernare cu care PSD a câștigat alegerile. Pentru asta, dumneavoastră l-ați dat jos.

Până la această oră, când dezbatem această moțiune de cenzură, Guvernul Tudose a îndeplinit numai 3% din programul de guvernare cu care dumneavoastră ați ajuns în Parlament și v-ați asumat guvernarea. Acel program de guvernare pentru care romanii v-au dat votul. 3%!

În iunie, ca să justifice decizia de a-i retrage sprijinul politic lui Sorin Grindeanu, Liviu Dragnea vă îndemna să spuneți adevărul, citez „oricât ar fi de crud, pentru că mai important decât orice joc politic, această țară trebuie să beneficieze de prevederile programului de guvernare”, închei citatul.

Adevărul crud, doamnelor și domnilor, este că nici guvernul Tudose nu a reușit să implementeze programul de guvernare pentru care dumneavoastră ați primit votul oamenilor și în numele căruia v-ați asumat guvernarea.

Adevărul crud este că Mihai Tudose a arătat că este un premier chiar mai slab decât Sorin Grindeanu.

Adevărul crud, doamnelor și domnilor de la PSD și ALDE, este că vă aflați astăzi într-o fundătură.

Dacă votați împotriva moțiunii de cenzură, veți lăsa în funcție un guvern care dovedește, zi de zi, că este profund incapabil să pună în aplicare programul de guvernare. Iar dumneavoastră purtați și veți purta această responsabilitate .

Dacă votați în schimb pentru moțiunea de cenzură, veți confirma încă o dată, ceea ce este evident de un an de zile pentru orice cetățean onest al acestei țări, că PSD-ALDE nu sunt în stare să guverneze.

În ciuda votului pe care oamenii vi l-au dat anul trecut. În ciuda majorității confortabile pe care o aveți în Parlament. În ciuda numărului mare de primari și consilieri cu care guvernați România profundă. – Rezultatele arată că graficele colorate nu țin loc de guvern , iar acest guvern este incapabil să guverneze.

Iar omul care v-a adus în această fundătură este nimeni altul decât Liviu Dragnea, omul care a confiscat puterea, toată puterea, inclusiv pe ce a guvernului, devenit marioneta,  inclusiv puterea dumneavoastră, a celor care reprezentați poporul român. A confiscat toată puterea ca să rezolve, ducandu-va cu el, un cu totul alt obiectiv decât programul de guvernare, unul mic și meschin uman, niște  problemele penale personale și de grup.

Iar pentru atingerea acestui obiectiv, Romania,statul de drept, justiția acestuia sunt sacrificate în aceste zile, cinic și conștient, ca daune colaterale.

Pentru atingerea acestui obiectiv și folosind chef-bucătari politici de nivelul domnilor Iordache, Nicolicea sau Șerban Nicolae, principiile infamei ordonanțe 13 sunt feliate acum mai mărunt și li se pune mai multă garnitură, în speranța că societatea va înghiți acestă toxină pentru debilitarea justiției..

Doamnelor și domnilor senatori și deputați,

Uniunea Salvați România va vota moțiunea de cenzură pentru demiterea guvernului Tudose.

Și vă/cerem încă o dată demisia lui Liviu Dragnea din funcția de președinte al Camerei Deputaților.

România nu merită ca al treilea om în stat să fie o persoană condamnată penal pentru furt de voturi și anchetată într-un nou dosar pentru fraudă și constituire de grup infracțional.

Și inchei adresându-vă două întrebări la care va invit să reflectati:

Unde am fi fost oare astăzi ca stat dacă nu am fi avut penali în functii publice, daca NU am fi avut penali în  Parlament, și nu s-ar fi consumat atat de absurd de multa energie în acestă directie?

Ce ar fi facut oare  acest guvern și acest Parlament  dacă timp de un an de zile nu ar fi functionat ca și casa de avocatură și mentenanță a domnului Liviu Dragnea?

Ar fi guvernat oare pe bune pentru Romania?
Poate am fi guvernat  pe bune pentru Romania?

Vă mulțumesc

Viciile democrației

Link Posted on Updated on

demoMarea înșelătorie cu care PSD a câștigat covârșitor alegerile electorale, deși deconspirată pe deplin acum, nu reușește să trezească mai deloc înțelegerea și discernământul politic al românilor. Discernământ abolit parcă de cei 45 de ani de comunism, când cetățeanul vota inert listele PCR, conștient că nu este nimic de făcut.

La începutul ședinței Comitetului Executiv Național al PSD desfășurată la Herculane, vicepreședinta Ecaterina Andronescu, unul dintre groparii învățământului românesc, le-a replicat cu cinism celor care i-au întâmpinat pe ea, Liviu Dragnea și Mihai Tudose, cu pancarde pe care scria „Condamnații penali nu pot conduce țara!”. „Nu decideți dumneavoastră, a spus, decide poporul!”. Replică antologică, extrem de sugestivă. Amară. Numai că, libertatea de a vota democratic are și viciul că, în lipsa unei culturi politice corespunzătoare, ne asigură că nu vom fi mai bine guvernați decât o merităm.

Egalitatea sau libertatea economică și socială nu aduce întotdeauna prosperitate și fericire. Nu contează că sindicatele au scos în stradă cele mai importante categorii socio-profesionale, nu contează că oamenii de afaceri, reprezentanții asociațiilor profesionale din justiție, societatea civilă etc. au luat atitudine față de politica economică și socială dezastruoasă promovată de Guvernul PSD – ALDE, dacă mâine ar avea loc alegeri, sondajul efectuat de Avangarde la sfârșitul lunii octombrie arată că PSD ar obține 44% din sufragii, PNL – 26%, ALDE – 11%, USR – 6%, UDMR – 4%, PMP – 4%. Chiar dacă liderii Liviu Dragnea și Mihai Tudose au coborât la 15%, respectiv 20% în aprecierea cetățenilor. Ce poți spune despre un popor care nu e impresionat de faptul că majoritatea covârșitoare a politicienilor aflați sub anchetă penală se regăsesc în PSD iar acesta nu scade în sondaje?

Acest viciu al democrației a fost observat încă din antichitate. La greci, Platon considera democrația periculoasă deoarece plasează puterea politică în mâinile poporului ignorant și plin de invidie. El argumentează că, datorită ignoranței și prostiei lor, oamenii nu vor ști și nu vor fi capabili să utilizeze puterea politică pentru binele lor comun, majoritatea fiind interesată să-și satisfacă exclusiv interesele personale. Această filozofie a fost utilizată cu succes de PSD în campania electorală. A promis pâine și a câștigat. Ne amintim cât de hulit a fost Silviu Brucan când, în 1990, a afirmat că românii vor învăța democrația probabil în 20 de ani. Realitatea de azi i-ar demonstra că a fost optimist.

Cititorul acestor rânduri ar fi tentat să mă întrebe ce este de făcut. N-aș ști ce să-i răspund și l-aș invita să o facă singur. Poate că asta ar fi soluția, să ne întrebăm fiecare și și să-i îndemnăm și pe alții să o facă. Poate că astfel vom învăța responsabilitatea politcă a votului dat la alegeri. Winston Churchill afirma undeva că democrația este un sistem politic prost, dar este cel mai bun din câte a inventat omenirea până acum. „Viciul inerent al capitalismului, spunea el, este repartizarea inegală a bogăției. Virtutea inerentă a socialismului este repartizarea egală a sărăciei”.

Este firesc, dorim să fim liberi într-un sistem democratic, care consfințește egalitatea deplină a cetățenilor. Numai că marele Petre Țuțea, care a cunoscut pe propria piele „asperitățile” ambelor sisteme, punea și el sare pe rana înțelegerii noastre, aflată în suferință: „Egalitatea e cel mai mare dușman al libertății!”.

Autor: Mihai Babițchi