21 februarie 1907 – Răscoala -Ce nu știați-

by Decebal Constantin Nicolae

Știați că Ion Antonescu a ordonat „foc în plin” împotriva răsculaţilor în martie 1907 , in județul Galați ??! (la acea vreme Antonescu era un tânăr sublocotenent de doar 25 de ani -la Galați au căzut 14 persoane, 7 au fost rănite grav) .
Numărul de morți (per total) raportat de diplomații aflați în România la acea dată au fost, după cum urmează: între 3.000 și 5.000 (cifrele diplomaților austrieci) și între 10.000 și 20.000 (cifrele diplomaților francezi). Istoricii pun cifrele între 3.000 și 18.000, cea mai des întâlnită fiind aceea de 11.000 de victime.


Răscoala a început în nordul Moldovei, acolo unde evreii controlau peste 40% din pământurile moșiilor și un sfert din tot pământul, răscoala însăși fiind inițial direcționată contra evreilor. Că răscoala a început în Moldova, adică acolo unde arendașii evrei predominau (40% dintre arendași), este perfect explicabil: factorul etnic și religios n-a făcut decât să întărească frustrarea maselor de țărani români exploatați crunt de-un sistem injust, așa cum se întâmplă peste tot unde nemulțumirea economică este complicată de componente etnice și religioase cu rol de factor agravant.
Potrivit istoricilor Dinu C. Giurescu și Constantin C. Giurescu, în anii în care recoltele au fost îmbelșugate (între 1902 și 1905), moșierii au crescut arenzile foarte mult, o dată cu ele crescând și exploatarea țăranilor, astfel încât nemulțumirea lor a crescut și ea, fapt care a dus în cele din urmă, în martie 1907, la răscoală. Cei doi istorici români arată că tulburările au început „în partea de miazănoapte a Moldovei, unde arendașii erau puternici”, și spune că numai trustul fraților Fischer, care deținea moșii și păduri, totaliza 236.863 hectare, adică 2.368 kmp, ceea ce reprezenta aproape suprafața unui județ întreg, arendând la acea vreme circa 75% din pământul arabil din trei județe din Moldova (așa-numita „Fischerland”).
Mochi Fischer poseda cel mai mare trust arendășesc din țară, având în arendă 11 moșii între care și moșia Flămânzi. Pe data de 1 septembrie 1906, Mochi Fischer reînnoi pentru încă 7 ani contractul de arendare pe care-l avea pentru moșia Flămânzi cu mandatarul legal din România al boierului Mihalaki Sturdza, adică până în anul 1914. Un cumnat al lui Mochi Fischer, pe nume Berman Juster, care uneori era un asociat al său, a încercat de această dată să-l concureze și să-i smulgă moșia Flămânzi.
………..
Istoricul german Markus Bauer, specialist de prestigiu în cercetarea istoriei Europei Răsăritene şi în special a istoriei României, Într-un articol publicat în limba engleză în revista „History today” şi intitulat „Răscoala: the last peasants’ revolt”, istoricul german îşi propune să discute evoluţia şi urmările „ultimei răscoale ţărăneşti din Europa şi urmările acestei „incredibile băi de sânge”. Printre numeroasele informaţii prezentate regăsim una care răstoarnă complet concluziile Enciclopediei României, acreditând ideea că demersurile lui Ion Antonescu, în 1907, la Galaţi, numai paşnice n-au fost.
„Masacrul de la Galaţi. Fără să ezite, ofiţerul Antonescu a ordonat atunci foc. Din rândurile răsculaţilor au căzut 14 persoane, 7 au fost rănite grav, iar numeroase altele rănite mai uşor”, consemnează sursa, iar o serie de dovezi legate de birocraţia vremurilor par să-i dea dreptate.
– – In perfecta similitudine cu modul în care același Antonescu a dat ordin de tragere împotriva legionarilor in ianuarie 1941, după ce anterior s-au folosit de ei sa acceadă la putere. Iar în prealabil (explicat in mod sintetic) a coordonat diversiunea cu asasinatele împotriva evreilor pe care le-a aruncat în spinarea legionarilor ca pretext de represiune și scoaterea legionarilor (CIVILILOR) din sfera puterii, pt instaurarea dictaturii militare, după o înțelegere cu Hitler (conform documentarelor prezentate de Traian Golea sau de Blănaru Flamura care a lucrat atunci in Radiodifuziunea Romana -explic ultrasintetic- legionarii AU FOST ACHITATI de Tribunalul Nurnberg întrucât profesorul Vasile Iasinsky a demonstrat că au fost deportați de Antonescu în lagărul Buchenwalt, iar Regele Mihai a intervenit cat a putut in favoarea legionarilor).
………….
Revin:
Evenimentele din 1907 au continuat să răsune în conștiința română, fiind subiectul unuia dintre cele mai bune romane interbelice, „Răscoala”, – Liviu Rebreanu, publicat în 1932. Alt roman care prezintă viața țăranului român înainte și în timpul rascoalei ramane „Ciulinii Bărăganului” al lui Panait Istrati…..

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *