Sari la bara de unelte

Un moment de ”invidie”

By Alex Oprea

Oare cât este de dureros pentru un om ca locul în care s-a născut, a crescut, locul acela în care amintirile rămân mereu vii, în care imaginile copilăriei par a fi uneori singurul refugiu atunci când uraganele vieții vin peste el fără să-l anunțe, fără să-l considere cumva special, fără să-l menajeze. Locul acela în care asociezi bucuriile prezente cu cele trecute, locul acela care mereu e dispus să te primească precum o mamă căreia îi trece brusc supărarea că nu ai mai căutat-o cu anii….și te ia în brațe, nerproșându-și nimic. Locul fără de care nu îți concepi bunicii sau părinții, ca și cum ei ar fi de fapt acel loc….Locul acela să NU MAI FIE, să dispară pur și simplu în realitate. Să nu mai fie nici măcar pe hartă, rămânând doar în sufletul tău, și cumva….confuz într-o realitate tot mai repede trecătoare…

Chesler este un asemenea loc. Un sat, demult pulsând de viață, astăzi pur și simplu uitat, tăcut, parcă ”purificat” de zumzetul existenței umane… Un fel de purificare tristă și nenecesară….Una a uitării, a ignoranței, a istovirii. Fiindcă istoria istovește unele locuri, inexplicabil de multe ori, explicabil de puține ori.

Satul Chesler din sufletul unui fiu al său, Floca Niță este reânviat pentru câteva ore cât citești superbul demers de suflet intitulat ”UN LOC UITAT DE LUME, CHESLER”.

O carte precum un strigăt disperat întru neuitare, cu ochii spre cer dar și spre cei care trec pe drumul vieții…surzi și prea grăbiți, veseli în aparență și prea goi în sinea lor…așa cum autorul din păcate sau poate din fericire nu este…

Pentru Niță Floca, proiectul acesta dacă nu s-ar fi făcut, el nu s-ar fi simțit cu adevărat împlinit. Și-a învățat familia să iubească locul din care frumoasa sa familie ”a început”, ca un adevărat român…din păcate membru al unei ”specii” pe cale de dispariție. Cuvintele sunt cumva străine de sentimentele pe care un asemenea proiect mi le trezește….O lecție despre a fi OM, o lecție despre a MERGE ÎNAINTE INDIFERENT DE PREȚUL PLĂTIT, o lecție despre o bucată magică din ROMANIA.

Voi fi acolo, la Chesler după 20 de ani, pe 15 august, de când am pus umărul la nașterea filmului CHESLER UN LOC UITAT DE LUME DAR NU ȘI DE DUMNEZEU! Mă voi reîntâlni cu acei oameni frumoși pe care i-am întâlnit cu acel prilej și pentru o clipă voi fi din nou invidios că nu sunt cheslărean.

4 thoughts on “Un moment de ”invidie”

  1. NU AM CUVINTE ,II MLTUMESC AUTORULUI ,CA FACUT CE AR FI TREBUIT SA FACEM TOTI . VA ROG O ADRESA , UNDE ASI PUTEA COMANDA CARTEA. FELICITARI SI VA MULTUMESC . OVIDIU FLOCA .

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *