Sari la bara de unelte

SECURIŞTII NESECURIŞTI

Pe vremuri securiștii purtau sutană…

În 1989 , potrivit declarațiilor mai multor ofițeri de securitate, aproape toți cei care au avut un angajament cu securitatea au fost activați. Indiferent de planul pe care lucrau, misiunile lor au fost schimbate şi urmau să se infiltreze în grupurile de revoluționari din orașele în care s-a ieșit pentru dărâmarea

regimului comunist. Astăzi, datorită unei legi ambigue în materie de foști lucrători sau colaboratori ai Securității, ei au fost albiți. Unii dintre ei sunt chiar revoluționari cu acte în regulă, și în mare majoritate, ei sunt de fapt singurii care au primit beneficii totale din partea Statului pentru faptele (?!) de la REVOLUȚIA ROMÂNĂ. Revoluționarii care nu au avut de-a face cu securitatea sau Partidul Comunist român, se uita şi azi cu jind la certificatele pe care le dețin şi care deși sunt purtătoare de drepturi, nu i-au ajutat material cu aproape nimic din punct de vedere material..Mai mult, ei au fost ținta hăituielilor imediat după 1990, existând un interes difuz ca acești oameni să fie anulaţi, izgoniți din țară sau reduși la tăcere prin orice formă …chipurile democratică.

În serialul pe care îl începem astăzi veţi afla despre persoane care deşi au semnate unul sau mai multe angajamente cu Securitatea, apar că nu ar fi făcut poliţie politică. Aceste rezoluţii au fost posibile datorită ambiguităților legislative, anume făcute așa ( de aceea Punctul 8 al Proclamaţiei de la Timişoara a devenit nedigerabil pentru comuniștii lui Iliescu ce au preluat puterea) . Din conținutul  dosarelor de rețea ale acestora, reiese însă clar că oamenii erau foarte activi şi apropiați de securitate  urmărindu-și colegii de facultate sau liceu, colegii de muncă, prietenii, rudele chiar. Mai mult, există persoane care dețin titlul de revoluționar dar nu au adeverință de la CNSAS cum ca ar fi fost sau nu ar fi fost oamenii securității. Exemplul lui ADRIAN SANDA,fost ministru al revoluționarilor, este elocvent în acest sens. La fel nici Gelu Voican Voiculescu, despre care se știe clar că a fost colaboratorul securității, nu deține o asemenea adeverință și în mod ciudat nu i-a solicitat-o nimeni. Nici Ion Iliescu nu are o asemenea adeverință, şi nici Traian Basescu. Prin Lege, deținătorii de certificate de revoluționar, indiferent din care ciclu legislativ, sunt obligați să aibă la dosar o asemenea adeverință din care să rezulte dacă a fost sau nu colaborator al securității. Fără a avea la dosar această adeverință nu puteai obține nici un titlu de revoluționar. Dacă această adeverință spunea că ai făcut poliție politică, la fel nu aveai ce căuta cu titlu de revoluționar!
 Şi totuşi…..
Potrivit unor reguli interne ale serviciilor, cei care nu deţin aceste adeverinţe sunt şi astăzi în slujba serviciilor, fiind preluaţi din reţelele informative trecute şi re….orientaţi. Dosarele de reţea ale acestora sunt astfel secretizate, motiv pentru care CNSAS nu are acces la dosarele lor şi mai ales nu poate publica nimic despre aceste persoane.
Mai mult mulți dintre ofiţerii de securitate cu care am stat de vorba spun:
“Domnule, mulţi dintre ei imi dădeau informații verbal. Eu prindeam pontul şi ca să cresc în ochii şefilor, nu făceam raport prin care să arăt că pontul e de la cutare sau cutare informator. Acţionam direct, lasând să se înţeleagă că eu sunt cel care am descoperit problema, prin munca mea asiduă. Astfel puteam primi şi o avansare, şi bani chiar în plus. Pe unii îi puneam să scrie rapoarte despre cazuri ce nu aveau legătură cu ce trebuia eu sa fac sau ei, adică să-i urmărim pe cei care nu erau de acord cu regimul. Asta ca să justificăm banii primiți pentru plata informatorilor. De fapt ei faceau o cu totul altă treabă. De aceea apar aceste decizii cum ca a semnat cu noi dar nu ar fi facut poliţie politică. Nu au făcut pe dracu! Toţi aveam ca sarcină principală asta! Ce o tot aburim?….”
Dacă cele spuse de fostul ofițer sunt adevărate, atunci se explică foarte clar cum de unii care au semnat cu securitatea sunt astăzi fecioare….curate și ingenue.

Un caz concret este Preotul Streza de la Sibiu. 

Acesta are nu unul, ci doua angajamente semnate cu Securitatea! Cu toate acestea CNSAS îi eliberează adeverință cum că nu ar fi făcut poliţie politică(sic!). Greu de crezut dacă îi studiem activitatea din perioada respectivă! Mai mult Streza deține un certificat cum ca în perioada revoluției ar fi fost REŢINUT. Deşi nu deţine, aşa cum cere Legea, un act doveditor, anume fişa de celulă că ar fi fost reţinut înainte de 22 decembrie, Streza beneficiază pe acest certificat fals de peste 2000 de lei indemnizatie lunară, a obţinut terenuri şi alte facilităţi, ca şi cum el ar fi fost marea victimă reţinută de comunişti. Nimic mai fals şi mai neadevărat! El a fost printre revoluționari, dar oare nu cumva avea vre-o altă misiune, conform angajamentelor semnate?

CNSAS explică cu ce s-a ocupat preotul Streza din Rășinari

La un moment dat a fost decorat chiar de Ion Iliescu, cel despre care nu regăsim nici o adeverinţă de la CNSAS. Deci nici Iliescu nu indeplineşte condiţiile legale de a avea certificat de revoluţionar. Într-o situaţie similară se află chiar ex-ministrul revoluţionarilor, ADRIAN SANDA. CNSAS nu i-a eliberat nici o adeverinţă, obligatorie în cazul Legii revolutionarilor, ceea ce coroborat cu regulamentele interne ale serviciilor ne poate duce la concluzia ca omul este oarecum activ. Altfel cum se explică faptul că acesta nu are adeverinţa de la CNSAS în condiţiile în care Legea o cere? Practic, Adrian Sanda ori ar trebui să nu deţină certificat de revoluţionar, ori ar trebui să aibă o asemenea adeverinţa cum că nu a făcut poliţie politică şi atunci certificatul său ar fi valabil. Mai mult, Adrian Sanda a fost printre revoluţionarii din Balconul Operei. Dar se pune aceeaşi întrebare: OARE CU CE MISIE?!

(Va urma)

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *